Posts Tagged ‘personale’

Back for more!

27, Februarie, 2008

 Am revenit după sărbătoarea iubirii… 😀

Ştiu, ştiu, abia acum.

Din tot ce am văzut cu ocazia acestei sărbători, cel mai mult mi-au plăcut ursuleţii ăştia… so cute… 😀

 

A, şi apropo, că tot e la modă, uite că mie nu îmi plac dragobetele. E încă un exemplu tipic de frustrare, să avem şi noi sărbătoarea noastră, că doar ce, numai americanii… Şi uite aşa încercând să fugă de ceea ce consideră kitch oamenii ajung să se complacă în penibilitate.

Pentru că, deşi pare greu de crezut, o sumă de clişee nu este niciodată un clişeu şi poate chiar să fie interesantă, pe când o încercare disperată de a evita clişeele se transformă automat în clişeu.

Şi până la urmă, ce e aşa de rău în clişee?

😉

Ce înseamnă viaţa voastră?

12, Februarie, 2008

Viaţa voastră. Ce dracu înseamnă fiecare clipă pentru voi?

Câţi dintre voi s-au gândit vreodată la asta într-un mod serios?

Ştiu, încă de mici ni se spune că trebuie să muncim pentru a trăi. Problema este, câţi dintre noi chiar meditează asupra subiectului, câţi se întreabă de ce trebuie să munceşti pentru a trăi, de ce trebuie să îţi garanteze cineva existenţa?

Sau, alte întrebări derivate, ca de exemplu:

1. Teroriştii acţionează într-o singură secundă, la cererea unui lider pe care îl ascultă orbeşte. De ce pentru a îi condamna pe acei terorişti, sistemele occidentale au nevoie de zeci de ani de procese?

2. De ce oamenii trăiesc şi se fut fără nicio problemă în India şi în toată lumea a treia în timp ce Occidentul îşi bate capul cu drepturile omului şi cu rasismul?

3. De ce trebuie să te consulţi cu 1000 de oameni înainte de a putea să spui ceea ce crezi în public?

4. De ce ai nevoie de o bucată de hârtie ca să exişti?

Nu spun că e greşit cum se întâmplă astăzi, cred doar că prea puţini dintre noi se gândesc serios la aceste probleme.

Vreau să văd şi eu tirani care îşi asumă tirania – why the fuck trebuie să se ascundă de exemplu Putin, e evident, vreau să văd criminali care în loc să spună, „Băutura m-a făcut să ucid” să răspundă simplu, „Eu domne, eu, fără niciun motiv, fără nicio scuză, am ucis”!
Vreau să văd oameni care îşi trăiesc viaţa în cunoştiinţă de cauză. Nu mă interesează dacă mai bine sau mai rău, ci doar asumat!

E chiar atât de greu?

plm