Ştiu, astăzi e cool să ai ceva împotriva spamului, să ajuţi la curăţarea netului şi alte de-astea…
Uite, mie de exemplu îmi place spamul, mi se pare o parte firească a Internetului. Şi nu, nu mă refer aici la spamul industrial, făcut de boţi şi de zombies, ci la spamul făcut de micile companii, la rata de un mesaj la câteva zile cu noutăţile.
Atâta timp cât ai adrese de contact publice, nimeni nu poate interzice companiilor să îţi trimită mesaje. Sunt liste publice, sunt trecute la contact pe vreun site? Deci sunt adrese care pot fi găsite printr-un simplu search pe Google, so fuck off!
Cu listele de adrese ilegale e altă problemă, iar aici trebuie umblat la sursă, pentru că e foarte tentantă pentru un manager de firmă mică posibilitatea de a trimite la 500.000 de adrese mailuri cu doar 2 milioane… Şi dacă stau bine să mă gândesc, şi pentru managerii de firme mari e la fel de tentant. 😀
Şi totuşi, dacă chiar vrei să nu primeşti spam, e simplu, îţi faci o adresă personală pe care nu o comunici decât anumitor persoane şi pe care nu o foloseşti pe site-uri, bloguri, etc. Eu am 2 astfel de adrese şi nu am spam aproape deloc. Deci, se poate… La fel cum dacă nu vrei să primeşti telefoane de la tot felul de imbecili, ai un număr pe care îl ştiu doar apropiaţii…
Chiar sunt penibile toate aceste campanii, ţinând cont că durează în medie un minut să ştergi 30 de mesaje spam din inbox. Mai mult durează să te plângi sau să raportezi.
Eu înţeleg că utilizatorii români au prea mult timp liber şi se plictisesc pe net, dar nu îi înţeleg pe cei care şterg mesaje fără să le citească şi refuză să accepte că un om care doreşte să le comunice ceva s-ar putea să nu le citească gândurile ca să ştie că s-ar putea să nu îi intereseze! 😀
Eu n-am dat unsuscribe în viaţa mea şi nici nu cred că o să dau vreodată… Dacă mâine apare ceva interesant, de unde ştiu ce o să pierd? Fiecare lucru merită un pic de atenţie, nu ştii de unde apare ceva interesant…
Şi uite cum nu ştiu românii să respecte munca şi cum ţipă şi urlă şi se dau cu curu de podea ca la grădiniţă… 😉 În loc să dea simplu del sau să citească sau, cel mai bine, să zâmbească…
Flueraşul! 